Cate stele se vad pe cer cu ochiul liber – partea a 2-a

Ne-am instalat confortabil în locul de observaţie, într-o noapte senină fără Lună pe cer, la două ore după apusul Soarelui (am ţinut cont de crepusculul astronomic). Acum să vedem şi ceilalţi factori de care ar mai trebui să ţiem cont:

1 . Ceea ce vedem noi este o emisferă, o jumătate din bolta cerească. Însă, în funcţie de înălţimea locului observatorului acestă jumătate poate să devină mai mare, cu un unghi mic denumit depresiunea orizontului, pe care noi însă îl vom ignora pentru început (deoarece induce o variaţie mică).

2 . Pământul are atmosferă, iar lumina stelelor este afectată de aceasta în prin refracţie şi extincţie. Stelele care se văd la Zenit (punctul aflat deasupra capului) au strălucirea maximă, şi nu scintilează (nu sclipesc). O aceeaşi stea ajunsă în preajma orizontului, sclipeşte intens şi are o strălucire mai mică.

airmasses

Pentru o stea aflată la o înălţime de 30° deasupra orizontului, raza ei parcurge prin atmosferă o distanţă dublă faţă de Zenit.  La  10° înălţime, drumul parcurs este de 5,6 ori mai mare decât drumul de la zenit, iar pentru o stea aflată la orizont de .. 40 de ori mai mare. Cum atmosfera este un sistem dinamic mereu în schimbare, acest factor poate fi variabil în timp şi datorită erupţiei ocazionale a unor vulcani, etc.

Considerând paralelele diurne pentru un anumit loc, observăm că mai multe constelaţii ajung să culmineze sub 30° înălţime deasupra orizontului înspre sud. Stelele de magnitudinea 5 sau 6 ajung să nu mai fie vizibile sub această înălţime.

3 . Unele stele au o strălucire intrinsecă variabilă – stelele variabile. Există cel puţin câteva sute de stele aflate în ipostaza de a fi văzute sau nu la un anumit moment dat, în vecinătatea limitei de vizibilitate conformă cu magnitudinea limită pentru locul de observaţie.

4 . Pământul are o mişcare de revoluţie în jurul Soarelui. Aceasta face ca aspectul cerului nocturn să se schimbe încet de la o lună la alta, şi mai dramatic de la un anotimp la altul. Cum stelele se află în constelaţii diferite, ne-am putea întreba, când se văd mai multe stele, iarna sau vara ? Primăvăra sau toamna ? Contează aşadar şi ce parte din bolta cerească “prindem” deasupra orizontului.


Mai jos observăm cam câte stele s-ar vedea pe o emisferă (stele aflate deasupra orizontului) considerând o repartiţie omogenă a acestora pe întreaga boltă cerească fără a lua în calcul extincţia atmosferică sau .. stelele variabile.

cate stele 2

Pentru un cer bun cu o magnitudine limită 6, deasupra orizontului găsim cam 4400 de stele. Însă câte stele se şi văd, ţinând cont de factorii mai sus amintiţi ? Ei bine, o cifră consacrată este cea de 3500, şi este întâlnită în toate manualele de astronomie româneşti.

[articol în curs de editare] [reviziile viitoare vor aduce un plus de informaţie; vă recomandăm să reveniţi în următoarele săptămâni]

data ultimei modificări 18 oct 2015

 

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns