Cum apare focul sfânt din Rai şi cât de real este miracolul

Lumina Sfântă s-a aprins sâmbătă în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim, de unde a fost trimisă în ţări din întreaga lume, inclusiv în România. O delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost prezentă la Ierusalim începând de miercuri, pentru a aduce în România Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt.

Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, adică ziua în care răul şi viclenia vor fi lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului şi a bucuriei, este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Învierea Domnului este celebrată duminică atât de ortodocşi, cât şi de catolici şi protestanţi, ultima dată serbând împreună Învierea în 20 aprilie 2014.

Împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică.
Paşte vine din ebraicul pesah – trecere. Paştele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan. Paştele creştinilor este, în primul rând, sărbatoarea Învierii Domnului.
Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. De Paşti, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea. Oamenii îşi pun haine noi, de culori deschise şi pregătesc bucate tradiţionale – pască, ouă vopsite, cozonac şi miel.
Lumina sfântă din Ierusalim…

Mii de pelerini au aşteptat în Biserica Mormântului Sfânt venirea Luminii Sfinte, considerată cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă.

Sfânta Lumină de la Ierusalim este considerată cea mai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă.
Potrivit rânduielii, înainte de coborârea Luminii Sfinte, Mormântul Sfânt este percheziţionat, pentru îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul acestuia, după ce înainte toate luminile şi candelele au fost stinse.
Percheziţia implică trei inspecţii separate, care încep la ora 10.00, şi este condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.
La ora 11.00, are loc sigilarea uşii Sfântului Mormânt, de către Garda musulmană, care pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară. Apoi se pecetluieşte uşa cu două panglici albe aşezate în cruce.
Spre ora 13.00, soseşte Patriarhul Ierusalimului, Teofil, care, împreună cu un sobor de ierarhi şi cu credincioşii, înconjoară de trei ori, în procesiune, Sfântul Mormânt.
După aceea, Patriarhul Ierusalimului îşi va scoate veşmintele şi mitra şi va fi percheziţionat pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare.
Îmbrăcat numai în stihar (veşmânt lung şi larg pe care îl poartă preoţii ortodocşi în timpul serviciului religios, n.r.) Patriarhul va intra în Sfântul Mormânt.
În interior, Preafericirea Sa va îngenunchea înaintea dalei de marmură ce acoperă Mormântul şi se va ruga pentru pogorârea Sfintei Lumini. După ce Lumina Sfântă a coborât în Mormântul Sfânt, patriarhul o va oferi tuturor celor prezenţi.

Mărturiile Patriarhului Diodor I despre Lumina Sfântă

Patriarhul Diodor I, care a fost prezent la ceremonie timp de 63 de ani, a relatat, în 1998, într-un interviu acordat profesorului danez Niels Christian Hvidt, referitor la ceremonia Sfintei Lumini, că, de obicei, minunea se petrece imediat ce sunt citite o serie de rugăciuni speciale.
„După ce se sting toate luminile, mă plec şi intru în prima încăpere a Mormântului. De acolo merg încet prin întuneric spre cealaltă încăpere a Mormântului, unde a fost pus Trupul lui Iisus. Acolo îngenunchez cu frică sfântă şi rostesc rugăciunile consacrate, care ni s-au transmis de-a lungul veacurilor; iar după ce le citesc, aştept. Uneori, e posibil să aştept câteva minute, dar, de obicei, minunea se săvârşeşte îndată ce citesc rugăciunile. Din miezul pietrei pe care a stat Trupul lui Hristos o Lumină nedefinită iese înspre afară. De obi­cei, are o nuanţă albastru-deschis, dar culoarea se poate schimba şi să ia multe nuanţe diferite. Nu se poate descrie în cuvinte omeneşti. Lumina iese din piatră ca şi cum ar ieşi dintr-un lac. Placa Mormântului arată ca şi cum ar fi acoperită cu un nor umed, dar este Lumină“, a mărturisit patriarhul.
El a precizat că Lumina se comportă diferit în fiecare an.
„Uneori acoperă numai placa de pe Mormânt, în timp ce alte ori umple de lumină tot baldachinul, încât oamenii care stau în afara Mormântului şi privesc înăuntru văd cum este plin de Lumină. Această Lumină nu arde. Niciodată nu mi-a ars barba în cei 16 ani de când sunt patriarh în Ierusalim şi am primit Sfânta Lumină. Lumina are o compoziţie diferită de cea a unei lumini obişnuite care arde într-o candelă. Într-un anumit loc, Lumina se ridică în sus şi formează un stâlp, a cărui flacără are o natură diferită, astfel încât îmi este cu putinţă să aprind lumânările mele de la ea. În felul acesta, după ce iau flacăra în lumânările mele, ies şi dau Lumina mai întâi patriarhului armean şi apoi celui copt. După aceasta, împart Lumina tuturor celor care se află în Biserică…“, a continuat Diodor.
Până la moartea sa, în septembrie 2000,  Diodor I a deţinut rangul de patriarh vreme de 19 ani.
O delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, este prezentă la Ierusalim începând de miercuri, pentru a aduce în România Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt.
Fals sau miracol divin?
Încă de pe vremea când Ierusalimul se afla sub conducerea musulmanilor a existat o doză serioasă de scepticism asupra acestui fenomen, însă acesta era tolerat pentru că pelerinii care călătoreau special pentru a fi martori la moment aduceau venituri consistente.
Când Ierusalimul a fost cucerit de cruciaţi, aceştia au izgonit preoţii bisericii ortodoxe şi aveau să descopere că au luat miracolul cu ei. Mai precis, focul sfânt a refuzat să se mai arate. Absenţa pelerinilor şi a taxelor plătite de aceştia l-au convins pe regele Baudouin să le permită preoţilor ortodocşi să revină în Biserica Sfântului Mormânt, însă întâmplarea a amplificat scepticismul.
Arhimandritul rus Porfirie este o sursă care alimentează scepticismul. El a fost trimis în secolul al XVII-lea la Ierusalim de către Biserica Ortodoxă Rusă pentru a fonda misiunea rusească. În jurnalul pe care l-a ţinut el menţionează că preoţii din Ierusalim ştiu de faptul că miracolul e o făcătură.
„Un ierodiacon care a intrat în altarul Mormântului atunci când, după cum crede toată lumea, focul sfânt coboară, a văzut oripilat că focul este aprins de la o simplă lampă de icoană care nu se stinge niciodată, şi astfel focul sfânt nu este o minune. El însuşi mi-a spus despre asta azi”, a scris Porfirie.
În 2001 şi The Telegraph a încercat să afle ce-i cu acest foc. Au aflat astfel, de la un făclier armean pe nume Soukias Tchilingirian, că evenimentul nu mai are decât o valoarea vag simbolică dată de vechie. „Nu este un miracol. Preoţii greci aduc o lampă – una care a fost folosită în acest scop în ultimii 1.500 de ani – pentru a aprinde Lumina Sfântă. Pentru pelerinii credincioşi este un foc din rai, un adevărat miracol. Dar nu şi pentru noi”, a mărturisit acesta.
Poate ştiinţa explica acest fenomen? Poate, dacă n-ar fi nimic altceva decât o farsă. Dar un istoric grec pe numele său Michael Kalopoulos a demonstrat că lumânările impregnate cu fosfor alb pot lua foc de la sine. Asta pentru că fosforul alb, în contact cu aerul umed, tinde să ia foc spontan. În final, rămâne concluzia că cei care vor să creadă vor crede. În această zi sfântă pentru credincioşi, contează spiritul sărbătorii şi semnificaţia miracolului care se petrece, an de an, în Mormântul Sfânt.
Sursa: adevarul.ro
Comentarii Facebook
Share Button
Lumina Sfântă s-a aprins sâmbătă în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim, de unde a fost trimisă în ţări din întreaga lume, inclusiv în România. O delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost prezentă la Ierusalim începând de miercuri, pentru a aduce în România Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt. Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, adică ziua în care răul şi viclenia vor fi lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului şi a bucuriei, este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin…

Votul Tau!

0

User Rating: Be the first one !

Lasă un răspuns